vineri, 27 aprilie 2012

Salutare tuturor si un an plin de peste :P !

Salutare tuturor!
Wow, nu am mai scris de mult, sooo, multa treaba in fata...
Ce mai faceti, pregatiti cu forte noi pentrul noul sezon 2012?
Cu tristete va spun ca anul acesta nu am vazut luciu de balta, dar nu ma las! Tocmai am primit o invitatie pe Balta Horvi(http://www.pescuitmania.ro/balta-horvi-111500.htm) si sper sa prind ceva peste.
Va voi scrie de indata ce ma intorc, pana atunci,
TOATE CELE BUNE SI FIR INTINS!

miercuri, 11 mai 2011

ADITIVII


De cand exista nade, pescarii cauta prafuri si/sau lichide care adaugate nadelor sa creasca atractivitatea acestora. A spune care este cel mai bun aditiv este o discutie fara sfarsit. In primul rand depinde de conditiile in care pescuiti, in al doilea rand de preferintele personale dar are legatura si cu un termen extrem de important in sportul nostru: INCREDEREA. Datorita faptului ca exista o cerere foarte mare pentru acest tip de produse, Van den Eynde a creat o serie completa de aditivi, care fac fata oricarei situatii cu care se poate confrunta un pescar.
In primul rand, exista o serie de aditivi praf, care va sunt oferiti in pungi de 200 sau 250 g. Ca regula, puteti folosi o punga de aditiv pentru marirea atractivitatii a 5-6 kg de nada, dar unii pescari prefera sa foloseasca la o cantitate mai mica de nada, pentru marirea concentratiei aditivului. Fac parte din serie: BRASEM, BRASEM TOUCH, BRASEM WIT, BRASEM EXOTIC, VANILLE (vanilie), ROTAUGEN (babusca), STRAWBERRY (capsuni), TUTTI FRUTTI, BIG FISH (pesti mari), STERANIJS (seminte de anason), KURKUMA (curry), VENKEL, CORIANDER (coriandru), FENUGREC si BLOEDMEEL (faina de sange). Cum am mai spus, intotdeauna pescarii vor avea preferintele lor, dar ca regula generala, se poate spune ca BRASEM si alti aditivi dulci sau cu aroma de fructe sunt destinati crapilor sau platicilor, in timp ce aditivii produsi din diferite seminte ori ierburi sunt creati pentru babusti.
In al doilea rand exista gama de aditivi lichizi LIQUID AROMA. Acestia va sunt oferiti in flacoane de 500 ml si sunt toti aditivi dulci. Sunt foarte populari. De asemenea, ca regula puteti folosi un flacon pentru 6-8 kg de nada, cu toate ca sunt pescari care prefera sa-i foloseasca mai concentrati.
Pentru a fi siguri ca aditivul va fi repartizat uniform in nada dumneavoastra este recomandat ca sa-l diluati in apa de inmuiere.

vineri, 25 martie 2011

Crapul-bibliografie

Crapul este, fără dubii, regele peştilor pentru pescarii de „staţionar”. Popularitatea sa este atât de mare încât a determinat apariţia unui stil specific de pescuit, completamente nou, care s-a dezvoltat de o manieră halucinantă mai ales în ultimul deceniu. Popularitatea crapului printre pescarii sportivi nu este însă decât cel mai recent capitol dintr-o relaţie om–peşte care are o vechime mult mai mare. Crapul are o istorie de sute, chiar mii de ani de domesticire şi creştere dirijată, iniţial pentru hrană, apoi în scop ornamental şi mai nou în scop sportiv.
Crapul este o specie originară, ca majoritatea Ciprinidelor, din Extremul Orient, zona cu cea mai mare concentraţie de specii de Ciprinide şi totodată, centrul genetic al acestei familii. De aici crapul s-a răspândit în întreaga lume, natural sau prin intermediul omului. Rezistenţa la condiţii nefavorabile de mediu, boli şi dăunători, prolificitatea şi capacitatea sa de adaptare impresionantă au făcut posibilă o colonizare începută acum mii de ani şi care continuă şi în prezent.
Habitat
Habitatul natural favorit al crapului este reprezentat de ape calde, adânci, lent curgătoare, cu substrat mâlos, cu depuneri de sedimente, o descriere care se suprapune peste segmentul terminal al râurilor şi fluviilor din zona temperată. De asemenea, lacurile mari, cu multă vegetaţie submersă sau palustră, reprezintă un habitat favorit. Însă capacitatea sa de adaptare l-a făcut să supravieţuiască în condiţii adesea foarte diferite. De la ape reci din nordul extrem şi până la zone tropicale, crapul a reuşit să-şi facă loc în ecosisteme foarte diferite şi în multe cazuri s-a impus ca specie dominantă modificând de multe ori rapid echilibrul ecologic iniţial. Specia este semi-anadromă în bazinele Mărilor Azov şi Caspică, adică execută migraţii de reproducere în amonte pe apele curgătoare care se varsă în aceste mări, intrând în zonele inundate, unde depune de obicei.
Biologie
Reproducerea are loc în ape stătătoare sau pe lângă maluri, în zone cu un curent minim, în apele curgătoare. Icrele lipicioase se fixează de plantele acvatice sau de alte structuri submerse. Puietul ajunge la o rată mare de supravieţuire numai în ape calde, cu vegetaţie submersă, plutitoare. În primele stadii de dezvoltare puietul se hrăneşte preponderent cu zoo-plancton mărunt (rotiferi).
Masculii se reproduc prima dată la vârsta de 3–5 ani, femelele la vârste cuprinse între 4 şi 6 ani. Aceste variaţii se datorează diferenţelor de latitudine şi altitudine. Ajunge până la 50 de ani şi de obicei se reproduce anual. La vârste mai înaintate însă, frecvenţa reproducerii se reduce.
Greutatea maximă citată este de 40,1 kg când ajunge la dimensiuni de 110–120cm. Talia medie este în jur de 30–40cm.
Trăieşte la temperaturi între 3 şi 35°C, fapt care a permis colonizarea sa pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii. Depune ponta în perioada mai–iunie, la temperaturi peste 18°C. Din această cauză succesul reproductiv este corelat cu viiturile din perioada mai – iunie, corelat cu temperaturi ridicate şi inundarea zonelor de luncă ce creează condiţii perfecte pentru eclozarea şi dezvoltarea puietului. Regimul de hrană este omnivor, juvenilii şi adulţii hrănindu-se cu o mare varietate de organisme bentonice: insecte acvatice, crustacei, viermi, moluşte, seminţe, resturi de vegetaţie, de asemenea, cu plante acvatice, alge şi chiar orez sălbatic. Modalitatea de hrănire este caracteristică ciprinidelor, peştele dezvoltând un aparat bucal protractil prin care gura este împinsă înainte, formându-se astfel un tub prin care hrana este aspirată, împreună cu particulele de mâl şi detritus. Imediat hrana aspirată este filtrată prin intermediul sitelor de pe arcurile branhiale. Peştele este mai activ în perioadele de semi-întuneric de la răsăritul şi apusul soarelui.
Crapul luat la bani mărunţi
Deşi cu un areal vast, obţinut ca urmare a colonizărilor datorate omului din ultimele 200 de ani, crapul are o variabilitate relativ redusă pe mare parte din arealul său.
În prezent se consideră că există trei subspecii valide (unii le consideră specii): Cyprinus carpio carpio (subspecie cu origine central şi vest-asiatică, ce a pătruns în Europa prin colonizarea naturală a bazinelor Mărilor Caspică, Aral şi Neagră), specia sud-est-asiatică (Cyprinus carpio rubrofuscus din bazinul fluviului Yuanjiang) şi specia est-asiatică (Cyprinus carpio haematopterus, din bazinul fluviului Yangtze).
Analize mai recente, comparative, realizate prin studiul citocromului b şi a regiunii de control a ADN-ului mitocondrial pe exemplare din cele trei subspecii, precum şi pe exemplare din alte rase (crapul roşu, crapul koi, crapul oglindă german, crapul oglindă rusesc ş.a.) au reconfirmat cele 3 subspecii. Mai mult, s-a putut evidenţia faptul că subspeciile asiatice sunt mai apropiate între ele, comparativ cu subspecia europeană. Analiza ADN-ului mitocondrial a permis evidenţierea perioadei în care cele 3 subspecii s-au diferenţiat. Acum 900.000 de ani a apărut subspecia europeană, central-vest asiatică, iar acum 500.000 de ani s-au diferenţiat cele două subspecii asiatice. Se pare că Czprinus carpio rubrofuscus s-a separat de Cyprinus carpio haematopterus.
Diferenţele morfologice dintre cele trei subspecii sunt minore, dar decelabile, şi constau într-un număr diferit de solzi ai liniei laterale şi de radii ale înotătoarelor, precum şi în coloraţia diferită a abdomenului şi a înotătoarelor.
Crapul, specie ameninţată?
Pare oarecum hilar să considerăm crapul ca specie periclitată, atâta timp cât în multe ţări din lume se derulează programe ambiţioase de reducere a ponderii sale prin orice mijloace, inclusiv prin otrăvirea apelor cu rotenonă! Şi cu toate astea, populaţiile sălbatice de crap din bazinul Dunării sunt în pericol! Nu în pericol de dispariţie, pentru că specia este omniprezentă, cu toate că a suferit numeroase vicisitudini în apele noastre, legate de poluare, asanarea luncii inundabile, locul predilect de reproducere şi braconajul frenetic şi cvasi-permanent. Este vorba de pericolul impurificării genofondului subspeciei europene cu exemplare provenite din crescătorii, rase care au ca origine cele două subspecii est-asiatice. Pericolul nu este doar teoretic, în Germania, semnalându-se pe cursul Dunării o populaţie care prezintă un fond genetic mixt, care conţine şi material genetic de provenienţă est-asiatică. Succesul de care se bucură specia la pescuitul sportiv determină populările masive, permanente cu exemplare de crescătorie, ce aparţin unor rase selecţionate din subspeciile est-asiatice. Acestea reproducându-se cu exemplarele sălbatice determină modificarea fondului genetic autohton. Astfel o evoluţie de sute de mii de ani a subspeciei europene, determinată de izolarea geografică, poate fi anulată în câteva decenii. Iată de ce se impune un control mai strict al populărilor, care să se facă numai cu exemplare din populaţii sălbatice sau din rase sigure, astfel încât să se preîntâmpine o astfel de eventualitate.

Monturi crap

Montura Safety Clip

Atuurile acestei monturi sunt:
-    se comporta excelent in aruncarile la mare distanta, fara a se incurca
-    daca in timpul luptei cu pestele, plumbul se agata intro structura, acesta se va elibera usor din clips
-    folosita cu un plumb adecvat este ideala pentru pescuitul plantat asigurand o autointepare rapida si eficienta
-    in timpul partidei de pescuit se pot schimba usor plumbii in functie de greutatea si forma dorita.
Componente:
  • leadcore Solar / Gardner 45lb - 60cm
  • conector clips Carp System / Korda
  • clips plumb Korda
  • vartej Korda nr. 8
  • tub termo Korda
  • fir rig - Kryston Quick Silver Gold 35lb / Daiwa fluorocarbon 20lb / Korda Arma Kord 30lb
  • tub siliconic Carp System
  • carlig Korda / Solar / Fox / Gardner / GLT
 

Montura Inline

Este considerata de specialisti ca fiind montura care asigura cea mai rapida si eficienta autointepare.
In unele cazuri devine mai eficienta folosita cu momitor si fir fluorocarbon scurt, maxim 10-12cm.
Se comporta foarte bine in aruncarile la mare distanta si este ideala pentru pescuitul in zonele cu substrat tare sau nisipos.
Componente:
  • leadcore Solar / Gardner 45lb - 60cm
  • vartej Korda nr. 8
  • tub termo Korda
  • fir rig - Kryston Quick Silver Gold 35lb / Daiwa fluorocarbon 20lb / Korda Arma Kord 30lb
  • tub siliconic Carp System
  • carlig Korda / Solar / Fox / Gardner / GLT

luni, 21 martie 2011

Balta Horvi

Salutare tuturor!!! Am pentru voi doua fotografii noi facute in data de 19 Mar 2011 Simbata la Balta Horvi din marghita. Aceste poze exprima bogatia lacului....dar va las sa va convingeti singuri:


Daca doriti sa va faceti recorduri, veniti la Balta Horvi din Marghita

duminică, 20 martie 2011

Top balti de pescuit in Bihor

  1. Balta Horvi - Marghita
  2. Kings Land - Ineu de Cris
  3. Desira - Salonta
  4. Balta Sititelec - Sititelec
  5. Cojocaru - Cermei
   Aceaste sunt baltile populare din Bihor. Fiecare din aceasta balta are reputatia proprie, o reputatie respectabila, iar ele va asteapta sa le descoperiti "monstrii" pe care ii adapostesc.
  Bafta si FIR INTINS!